Noua Ordine a lui McCain ! Când greşeşti, înapoi la teoria maselor!

 

     Teoria conform căreia afirmam, tare şi răspicat la sfârşit de aprilie, convingerea că Hillary Clinton „va fi noul Preşedinte ales al Statelor Unite, după 4 noiembrie” s-a dovedit a fi complet eronată! Falsă. Proastă! Oglinda a greşit! Este umană.

     Copilăreşte, am acordat atenţie prioritară oamenilor din umbra candidaţilor, fără a ţine cont de mentalitatea unui popor. De psihologia Lui! La fel ca şi în cazul Franţei prezidenţiale din 2007 când „le chef de la police”, Nicolas Sarkozy, a învins-o pe Madamă, americanii au ales între imaginea de „mamă a poporului” şi „un braţ de fier”, fie el şi de culoare. Francezii aveau nevoie de un bărbat. Eminamente superficial, am lăsat deoparte faptul că exprimarea maselor e condiţionată şi de aspectul ancestral înrădăcinat în conştiinţa lor. Aspectul de neam.

     În continuare, lipsit de o raţiune comună şi supus orbeşte conceptului conform căruia soarta Lumii Noi încă se mai hotărăşte în consiliile principilor şi nu din raţiunea maselor, susţin ideea electorală a lui McCain. Poate şi pentru că de data aceasta, mai atent la fenomenul care m-a făcut să mă înşel, masele sunt cele care hotărăsc. Şi masele sunt uşor de manipulat atunci când cercul restrâns al elitelor e format din războinicii influenţei. Le Bon a spus-o!

     McCain, veteran al războiului din Vietnam, îi are consilieri pe Phil Gramm, Gerry Parsky. Şi pentru ca argumentul meu să capete greutate, reamintesc faptul că în domeniul politicii externe, McCain îi are în umbră pe Kissinger şi Randy Scheunemann.

     Dacă la final (la început de noiembrie!) nu va fi aşa cum am spus şi teoria mea se va prăbuşi cu viteza cu care se năruie un castel de nisip, optimist şi încrezător, voi căuta o scuză şi pentru greşeala asta. Într-adevăr, Lumea se schimbă. Dacă Obama va fi ales, cu adevărat ordinea mondială va căpăta un alt sens. Chiar pentru cei care nu cred în minuni.

5 Comentarii

Comentarii RSS URI identificator TrackBack