Dacă numai ieri, nu-i alaltăieri şi încă de ieri ministrul educaţiei era primul care susţinea că autorul scurgerii de informaţii privind bacul oral la română a fost identificat, ieri deja, astăzi sau mâine („cu mult timp în urmă”, „pe vremea mea” sau, mai simplu, „în 2008”) urmaşii lui Eminescu şi Eliade, contemporanii Abramburicăi şi ai lui Guţă s-au grăbit să elaboreze scenarii de Buftea în urma „scandalului Bac” care, şi anul acesta, să nu rămână repetent a surprins pe toată lumea.
Că e vorba de Cluj sau Braşov, adevăratul mobil al atacului la securitatea educaţional – naţională a căpătat diverse forme, îmbrăcând tot soiul de veşminte şi culori de la embargo informaţional revanşard urmare a unei salarizări de rahat a dascălilor din România, jegul moral şi lipsa oricărei fărâme de deontologie, o încercare de eliminare a probelor orale de la examenul de Bacalaureat caConspiraţie a profilor de română, scăderea cererilor pentru meditaţii particulare şi, evident, creşterea taxelor pentru „consilierea pentru examene”, emoţionalul faţă cu materialul în sistemul educaţional autohton şi altele, multe.
Internele au depistat „eminenţa cenuşie” din spatele întregului caz şi păstrează secretul mimând profesionalism în îndeplinirea obligaţiilor profesionale, în vreme ce educaţia suportă enormităţi şi consecinţele unui mecanism nu doar deficitar sau bolnăvicios, muribund. Incompetent, imoral, epigon.
O luptă a ministerelor în care victime colaterale ne dăm toţi atunci când ne mândrim cu erecţia de competenţă, eficienţă şi profesionalism din sfera educaţională românească.
De la grădi, pân’la doctori universitari „cum laudae”, la orice nivel, procentul surogatelor de dascăl este îngrijorător, primejdios. Universitari cu pretenţii de blazon, prostie ce aduce a conspiraţie, incoerenţă surogat al spiritului creator…
Foamea de diplome şi titluri nobiliar – educaţionale, aroma dată de E-urile (nu alea poetice!) din „sosul bolognez” îmbogăţit de coloranţi a hrănit conştiinţa acelora care iau contact cu unul din drepturile fundamentale recunoscute de orice (Meniu) Cartă din Lume.
Vom răstigni temerarul mioritic ce a fost dispus în prostia-i să-şi rişte libertatea (chiar şi cea mai sus amintită) şi vom merge mai departe călcând tot mai apăsat peste ultimele zbateri şi zvârcoliri de homo sapiens.
Vom păşi prin propriul rahat („fecală” sună şi mai periculos!) ajuns până-n gât şi vom continua să ne ţinem de nasul didactic, iar produsul de cacao, rezultatul josnic şi incapabil al procesului educaţional n-ar trebui să ne mai surprindă! Vor protesta şi pretinde totul în marea lor lipsă de tot şi toate!
Mai multe detalii, stimabili elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi, educatori, învăţători, profesori, sanitari – universitari şi honoris cauze, la „dubluvevevepunctepigoniipunctro”!
Epigonii suntem toţi!
Cu dezgust…
P.S.: Atât de departe de Jung şi Zarathustra Lui, la minus infinit de simplul învăţăcel ce nu reuşeşte nici măcar să-şi egaleze dascălul. Nici măcar atât !
8 Comentarii
Comentarii RSS URI identificator TrackBack
Lăsați un comentariu
Auci, ce dur i-ai criticat. Săracii incompetenți. E plină lumea de ei și se vor înmulți mereu. Păcat! Învățământul e de r***t!
A fost doar o trecere în revistă…
Pe cine a surprins “scandalul BAC”? Sau poate ca “lumea” doar s-a prefacut surprinsa. Eu cred ca toti stim ca sistemul romanesc de invatamant este sublim, dar lipseste cu desavarsire. Ceea ce se face in Romania cu greu se poate numi scoala.
Cei cu adevarate calitati de profesor stiu ca meseria asta nu “renteaza”, motiv pentru care se reprofileaza. Si uite asa ramanem cu “rebuturile”, daca-mi permiti sa le spun asa.
Nu inteleg de ce esti asa de contrariat. Doar nu e nimic nou. Din pacate…
Aspectele detaliate mai sus vor surpinde mereu, atâta vreme cât un astfel de circ va continua. Bac 2008 e abia o adiere cu miros urât, comparativ cu goana după catedre, titluri şi titularizări, funcţii care mai de care mai universitare. E interesant, ajungi să te obişnuieşti cu mirosul de rahat dacă faci de multe ori pe tine şi nici umezeala de scăpău nu te mai irită la partea dindărăt. Începe să-ţi placă să-l adulmeci şi să-l pipăi cu degetul arătător, acelaşi cu care arăţi, senin, spre aceia care vor încerca să schimbe ceva în altceva mai bun. Ar mai fi de dorit o Revoluţie sau vreo doo…şi vreo 10 generaţii de învăţăcei care să-şi doreascăăă…pur şi simplu, să-şi dorească. E singura soluţie rămasă!
Acei profesori cuCalităţi, ştiu foarte bine în ce se bagă şi, iertare de greşesc, dar afacerile rentabile se fac în alt soi de sfere. Dacă se rePROFIlează (drept îi, termen mai bun nici că se putea!) sunt la fel ca şi ceilalţi, doar ceva mai îndrăzneţi. N-ai dascăl, n-ai nici public, ce dracu’ mai rămâne de făcut?! Popor de docenţi cu fundul transpirat, candide universitare…despre public…altă dată…
Mda. Ceva e clar ca te-a suparat urat de tot, altfel n-ai fi asa de pornit impotriva lor. Iti inteleg frustrarea, dar tu singur nu vei putea reusi mare lucru. Mai aduna cativa oameni cu capul pe umeri si poate-poate veti schimba ceva.
Nu sunt singurul, nici măcar nu ştiu dacă sunt! Astăzi am simţit că nu aş fi singurul, chiar de-ar fi să fiu…ai înţeles ceva? Dacă da, sunt convins că nu sunt singurul, dacă totuşi sunt! Iar publicul îl atragi pe drumul cel bun cu fiecare ocazie…drept îi…e obositor, dar merită mult din efortul fiecăruia…
Pot astfel mulţumi acelora care au avut încredere în Moravu’ de Vest şi cei în care acelaşi Morav a crezut…şi continuă să o facă! Plecăciuni!
N-am zis ca esti singurul. Sunt convinsa ca mai sunt multi care sunt foarte dezamagiti de ce se intampla cu invatamantul romanesc. Eu am impresia ca cei ce alearga dupa distinctii nemeritate si pretind ca sunt ceea ce nu sunt se arunca intr-un cerc vicios din care, fie ca nu vor, fie ca nu pot, nu mai gasesc iesirea.
Cat priveste eforturile pe care esti dispus sa le faci, nu pot decat sa-ti urez succes si nervi tari! Ca de meritat, sunt convinsa ca merita sa le faci.
[...] Propunere: ACVARIUL CU PROŞTI: Generaţia treiw.gugăl.ro şi Conspiraţia Incompetenţei Cum Laudae [...]